Bucură-te, Cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!
„... de la Sfântul Apostol Pavel avem niște cuvinte în legătură cu dragostea. Cuvântul iubire și cuvântul dragoste au același conținut. Ori zici iubire, ori zici dragoste, zici același lucru. Când se spune cuvântul dragoste, atunci se spune ceva care ne aduce aminte de îndrăgire, adică cine zice dragoste atrage atenția asupra iubirii cu îndrăgirii. Îl iubești pe acela de care ți-e drag: Pe la poarta cui mi-i drag treabă n-am și tot îmi fac / Pe la care mi-i urât, am treabă și nu mă duc! Sunt cuvinte populare cântate, cuvinte care cuprind un adevăr. Când ți-e drag cineva vrei să-l întâlnești! Când ți-e drag cineva îl cauți! Când ți-e drag cineva îl ajuți. Când ți-e drag cineva îl porți în sufletul tău. Când ți-e drag cineva nu-l ții din afară în afară de tine, ci-l adunci în sufletul tău, îl cuprinzi în ființa ta, îi faci loc în inima ta, te bucuri să-l știi în lăuntrul sufletului tău. Când însă nu ai această stare sufletească, atunci nu se poate zice că-l iubești pe acela despre care ai zice tu că-l iubești. Îl vezi atunci când ți-l aduci în tine. Așa face Dumnezeu și așa face omul. Dumnezeu, Care-i iubire, ne cuprinde în iubirea Lui. Dumnezeu, Care-i iubire, ne cuprinde în ființa Lui. Și noi răspundem cu iubire față de Dumnezeu atunci când și noi Îl cuprindem pe Dumnezeu în ființa noastră, cât poate omul să-L cuprindă, pentru că Dumnezeu e mai presus de mărginirea omului. În orice caz, atunci când Îl iubim pe Dumnezeu, ne bucurăm de Dumnezeu, Îl căutăm pe Dumnezeu, împlinim poruncile lui Dumnezeu. Când Îl iubim pe Dumnezeu ne simțim bine în sfera lui Dumnezeu. Când Îl iubim pe Dumnezeu Îl căutăm pe Dumnezeu, vrem să trăim cu Dumnezeu, acesta este semnul că-L iubim pe Dumnezeu...”
Părintele Arhimandrit Teofil Părăian - Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci