Saint Silouan Athonite
“Keep your Mind in Hell and Despair Not”
joi, 25 martie 2010
miercuri, 24 martie 2010
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine!
Acatistul Bunei Vestiri
“Astăzi este începutul mântuirii noastre și arătarea tainei celei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiu al Fecioarei se face si Gavriil harul îl binevestește. Pentru aceasta și noi, împreună cu dânsul, Născătoarei de Dumnezeu să−i cântăm: Bucură−te cea plina de har, Domnul este cu tine!”
luni, 22 martie 2010
Între voia lui Dumnezeu şi voia mea!
Voia lui Dumnezeu este ca tu să fii în Rai, în Bucurie veşnică, asemenea Lui! Voia ta, în adâncul firii tale, aşa cum a făcut-o Dumnezeu, este aceeaşi. Când voia noastră este acordată perfect şi liber cu voia lui Dumnezeu, nici nu apare vreo nelinişte privind locul şi rostul nostru pe pământ şi în viaţa veşnică, pentru că atunci Duhul Sfânt e în noi şi prin El ştim toate cele ce ne sunt de folos şi spre bucuria şi fericirea pentru care am fost aduşi la existenţă.
Dar, câtă vreme tânjim după repere individuale şi avem dorinţe la care ţinem „cu orice preţ“, voia noastră nu mai este în acord cu voia firii noastre restaurate în Hristos, ci robită unei voiri pătimaşe. Poţi dori să iei examenul pentru că ai învăţat şi vrei să dobândeşti o calificare prin care vrei să-l slujeşti pe aproapele şi să dai slavă lui Dumnezeu… Sau vrei să iei examenul deşi nu prea ai învăţat şi nici nu-ţi prea place facultatea la care eşti, dar vrei să ai ceva mai uşor, mai aparte, mai grozav de lucru şi să-ţi asiguri existenţa… Conflictul e înăuntrul omului între voia chipului lui Dumnezeu din el, care doreşte asemănarea, şi voia egoului, a omului căzut, care vrea satisfacţii imediate şi cu cât mai puţin efort pe orice plan al existenţei.
Când alegem să rezolvăm acest conflict în favoarea devenirii noastre veşnice, totul devine limpede în inima şi mintea noastră şi ştim unde şi cum să aflăm răspuns la frământările şi spaimele noastre.
Dacă alegem să fim fii ai acestei lumi, vom fi mereu neliniştiţi, deprimaţi, anxioşi şi vom inventa mereu şi mereu pericole şi piedici, şi vrăjmaşi… şi, nu de puţine ori, chiar Dumnezeu va fi perceput ca vrăjmaş… Să nu fie!
Cu drag, respect şi încredere,
Maica Siluana