Maica Siluana - un gând al unei zile...

Să fugi cu toată puterea de discuțiile contradictorii prin care, chiar dacă par nevinovate, vrăjmașul diavol ne provoacă mândria sau ne risipește atenția. Vorbirea în deșert e un păcat pentru că ne rănește sufletul și ne desparte de Bucuria cea sfântă. Să te rogi pentru cei ce nu au ales încă această cale și să spui în gând cu rugăciune: „Doamne, binecuvântează-i pe ei și luminează-ne pe noi toți ca să cunoaștem și să facem voia Ta, ca să fim fericiți”. Sau doar să ceri binecuvântare pentru ei. Așa, încet, încet, mulți se vor schimba odată cu tine iar alții te vor ocoli. Vor fi și dintre cei ce te vor necăji, dar tu să primești asta cu bucurie pentru că va fi o suferință „ca a Domnului”. Știi, nu putem să înaintăm pe Calea Bucuriei fără suferință, dar va fi altfel de suferință decât cea care te chinuie acum. Va fi plină de lumina sensului pe care îl are. Să învățăm să lepădăm orice suferință care nu are ca sens bucuria cea sfântă.

*

E vorba de jertfirea importanței de sine care ne aduce în conștiință realitate cutremurătoare că suntem nimeni și nimic. Noi toți tânjim în adâncul din noi să fim cu Dumnezeu, să intrăm în acel ascuns despre care ne vorbește Domnul în „Predica de pe Munte” ca să fim văzuți de Dumnezeu Tatăl. El numai acolo ne vede. Or noi nu îndrăznim să ne ducem acolo pentru că suntem goi și mizerabili. Or, vine vremea când mila Domnului ne dă putere să acceptăm că suntem cu adevărat și iremediabili goi și mizerabili fără El. Atunci ne lepădăm de acea imagine de sine pe care ne-o facem când ne gândim la ce facem pentru ceilalți sau ce am merita noi să facă ei pentru noi etc. Atunci ne lăsăm văzuți în toată nimicnicia noastră și, atunci ne simțim singurii responsabili pentru felul în care suntem. Nu mai dăm vina pe nimeni, nu ne mai scuzăm cu nimic și Domnul poate veni cu toată mila și iubirea Lui ca să ne îmbrace cu Prezența Sa.  
Pragul dintre singurătatea goală, nevrotică și singurătatea prea-plină cu Cel Singur în care încape toată omenirea, se numește reponsabilitate. Și Mila Domnului ne ajută să atingem acest prag învățându-ne mereu și mereu cum să ne pocăim și să ne smerim.

Maica Siluana

Read More

14 octombrie - Cuvioasa noastră Maică Parascheva

Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip. Căci luând crucea ai urmat lui Hristos, şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii, împreună se bucură, preacuvioasă Maică Parascheva, duhul tău.

Spre tine pururea nădăjduind, de multe boli și primejdii s-a izbăvit țara aceasta, alinând și prefăcând mânia cea cu dreptate pornită asupra noastră de la Dumnezeu, în bună și milostivă îndurare, prin ale tale rugăciuni; dar și acum îngrozindu-ne marile nenorociri, la tine năzuim cu lacrimi, să ne ajuți să scăpăm din primejdie şi să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia.

Pe sfânta folositoare a celor ce sunt în nevoi, toţi cu dreaptă credinţă să o lăudăm, pe preacinstita Parascheva. Că aceasta lăsând viaţa cea stricăcioasă, pe cea nestricăcioasă a luat-o în veci. Pentru aceasta mărirea a aflat şi dar de minuni, cu dumnezeiasca poruncă.

Read More

Cătina albă

Cătina albă este considerată, în prezent, una dintre cele mai valoroase specii de arbuşti fructiferi din flora spontană. Multiplele acţiuni terapeutice ale cătinei, cunoscute din vechime de medicina chineză, îndeosebi de cea tibetană, au stimulat multe colective de cercetare pentru a stabili compoziţia biochimică a fructelor, precum şi a altor organe ale plantei, care s-au dovedit a avea roluri esenţiale în reglarea metabolismului uman şi în vindecarea multor maladii, chiar foarte grave.

În România, cătina se găseşte în stare naturală în zonele subcarpatice ale Moldovei şi Munteniei, începând de la valea Bistriţei până în valea Oltului, preferând expoziţiile intens luminate din bazinele Siretului (Bistriţa, Trotuş, Putna, Milcov şi Râmnic), continuând cu bazinul Buzăului, Prahovei şi Argeşului. În afară de versanţii însoriţi ai acestor râuri, cătina albă s-a instalat de mii şi mii de ani pe dunele de nisip din Delta Dunării, înaintând până pe litoralul mării. În diferite zone ale ţării, cătina albă este cunoscută sub diferite denumiri: cătina de râu, cătina ghimpoasă, cătina albastră, iar în bazinul Buzăului poartă numele de „fructul Maicii Domnului“.

În alte zone ale globului există şi alte specii de cătină: Hippophae caucasica, H. mongolica, H. sinensis, H. tibetana, H. carpatica, H. salicifolia etc.

Din vremuri foarte îndepărtate, fructele de cătină au fost utilizate în medicina populară, mai întâi în Altai şi Siberia de Sud unde poartă denumirea de „ananasul siberian“ şi unde este mult utilizată într-o gamă largă de boli. În aceste zone există vechi tradiţii în tratarea avitaminozelor, a scorbutului, a anemiei, a convalescenţelor, dureri acute de stomac, oboseală după un drum lung, afecţiuni dermatice (arsuri, plăgi, degerături, eczeme pe cap).

Compoziţia fructelor

Este unanim recunoscut că fructele au un conţinut foarte ridicat de polivitamine naturale. Apare chiar curios faptul că în aceleaşi fructe se găsesc, concomitent, cantităţi mari atât de vitamine hidrosolubile (C, complexul B, H, P, PP), cât şi de vitamine liposolubile (A, E, D, K, F).

Între vitaminele hidrosolubile, cea mai importantă este vitamina C, aflată în cantităţi foarte mari, întrecând toate speciile de fructe indigene, de peste zece ori mai mult decât în coacăzele negre şi decât în citrice. În zonele montane şi submontane, conţinutul vitaminei C din fructele de cătină depăşeşte 1.500 mg/100 g fructe, fiind mai mare decât în măceşe.

Complexul de vitamine B prezintă o diversitate de acţiuni terapeutice.

- Vitamina B1 (tiamina), numită şi vitamina performanţelor intelectuale, este implicată în stimularea funcţiilor întregului sistem nervos central, inclusiv a memoriei;

- Vitamina B2 (riboflavina) are rol important în fixarea fierului în hemoglobină, în biosinteza proteinelor la persoanele anemice şi în degradarea grăsimilor la persoanele obeze;

- Vitamina B5 (acidul pantotenic) menţine buna funcţionare a glandelor suprarenale şi stimulează creşterea şi pigmentarea părului;

- Vitamina B9 (inozitol) participă la biosinteza fosfolipidelor din membranele celulelor nervoase, cu efect în stimularea memoriei;

- Vitamina B12 (cianobalamina) participă la formarea globulelor roşii, cu efect direct la persoane cu anemie accentuată şi leucemie, precum şi la menţinerea funcţiilor normale ale sistemului nervos central. Celelalte vitamine au acţiuni specifice în biosinteza hemoglobinei şi în tratarea unor forme de cancer uterin (B4), formarea anticorpilor şi a hematiilor (B6);

- Vitamina H (biotina) stimulează funcţiile pielii şi împiedică procesul de cădere a părului;

- Vitamina PP participă la procesele de oxidoreducere, în biosinteza unor hormoni naturali şi în reducerea colesterolului şi a lipidelor.

Dintre vitaminele liposolubile cea mai importantă este vitamina E (tocoferolul), aflată în cantităţi de peste 200 mg la 100 g fructe, mai mult decât la orice specie pomicolă.

Conţinut bogat în caroten

În afară de vitamine, uleiul din fructele de cătină conţine o cantitate foarte mare de carotenoizi (beta-caroten, licopen, zeaxantină, criptoxantină, taraxantină) care dau culoarea galbenă sau portocalie a fructelor.

Principalul component carotenoidic este beta-carotenul, similar cu provitamina A, existent într-o cantitate de zece ori mai mare decât în morcov, ajungând la peste 350 mg%.

Importanţa deosebită a carotenului pentru sănătatea oamenilor este explicată prin proprietăţile anticancerigene, antioxidante şi imunostimulatoare, cu efecte directe în prevenirea cancerului uterin, de prostată şi pulmonar (la fumători), în distrugerea radicalilor liberi şi a lipoperoxizilor, foarte agresivi asupra organismului, precum şi în întărirea sistemului imunitar de rezistenţă.

Un alt component valoros din grupa carotenoizilor existenţi în uleiul de cătină este licopenul, cu efecte antioxidante şi antitumorale care îi conferă acţiuni recunoscute în prevenirea cancerelor (mamar, uretal, prostatic şi cervical), în frânarea inflamaţiilor prostatei şi în reducerea colesterolului ridicat.

Sterolii din fructe au efecte antitumorale

Printre alte componente principale din fructe pot fi menţionaţi acizii graşi, acizii organici şi sterolii. Acizii graşi, în deosebi acidul oleic, au efecte antiinflamatoare, coleretice şi de prevenire a cancerelor. În cazul lipsei acizilor graşi se declanşează îmbătrânirea prematură a pielii şi ridarea accentuată a tenului.

Acizii organici sunt prezenţi în fructe sub două forme principale:

- acidul malic cu proprietăţi bacteriostatice, laxative şi stimulatoare a digestiei;

- acidul succinic cu efecte favorabile în profilaxia cancerului şi în tratamentul obezităţii.

Sterolii, aflaţi în cantităţi relativ mari în uleiul de cătină, au un rol important în reglarea funcţiilor normale ale organismului. În mod deosebit acţionează prin efecte antitumorale, cu precădere anticancerigene.

Ceara fructelor, care acoperă pieliţa exterioară, are un recunoscut rol antiseptic şi de protecţie faţă de acţiunea factorilor de mediu.

Conţinutul chimic şi efectele terapeutice ale seminţelor

Principalele substanţe bioactive cu acţiuni terapeutice din seminţe sunt acizii graşi şi sitosterolul. Acidul linoleic prezintă un spectru larg de acţiuni cu eficienţă în tratarea bolilor coronariene, ateroscleroza, stenoza mitrală, artrita, precum şi în revenirea cancerelor, hemoragii interne, adenom de prostată şi tratarea eczemelor. Acidul stearic are efecte în reducerea colesterolului. Acidul palmitic are proprietăţi vermifuge şi antifibrinolitice.

Sitosterolul este eficient în tratamentul cancerului mamar, pulmonar şi cervical, a leucemiilor, a adenoamelor, obezităţii şi a lipoproteinemiei.

Frunzele de cătină au proprietăţi anticancerigene şi antiinflamatoare, iar mugurii au acţiuni afrodisiace, antibacteriene şi stimulatoare la nivelul sistemului nervos central.

Conţinutul chimic şi efectele terapeutice ale scoarţei:

- taninurile şi acizii tanici au proprietăţi antioxidante, detoxifiante, astringente şi antibacteriene, imunostimulatoare şi antidot în intoxicaţiile cu metale grele. De asemenea sunt eficiente în tratamentele care vizează colitele, enteritele, diareea, dizenteria, faringitele, hemoroizii, rinitele, stomatitele, gingivitele, amigdalitele, dermatitele şi ulceraţiile.

- serotonina are efecte antiagregante şi analgezice cu acţiuni benefice în tratamentul bolii Alzheimer, a afecţiunilor cardiovasculare, a gastritelor şi în reducerea colesterolul rău (LDL) depus pe artere.

În ce boli se recomandă tratamentul cu cătină?

În ultimul timp, multe persoane cu boli grave îşi pun mai speranţe în vindecarea cu preparate din cătină, ceea ce arată că a sosit momentul de a-i da atenţia cuvenită ca importantă plantă vindecătoare.

Boli ale aparatului digestiv :

- hepatita epidemică şi cronică, ciroză, ulcer gastric şi duodenal;

- gastroenterite, colite, dureri de stomac, diaree, viermi intestinali;

- lipsa poftei de mâncare.

Afecţiuni maligne: prevenirea şi combaterea tumorilor canceroase la sân, plămâni, ficat, colon.

Afecţiuni cardiovasculare:

- cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, ateroscleroză, protejare coronariană;

- refacerea capilarelor lezate, depuraţia sângelui;

- stimularea circulaţiei periferice a sângelui, arterite, varice.

Boli respiratorii: tuse, gripă, tuberculoză pulmonară.

Afecţiuni renale-genitale :

- litiază renală, infecţii urinare, insuficienţă renală;

- prostatită şi adenom de prostată;

- dereglări ale sistemului nervos

- nevroze, oboseală fizică şi intelectuală, surmenaj, astenie nervoasă;

- boli neuroendocrine, dereglări cerebrale, stări depresive;

- convalescenţă, senescenţă, paralizie.

Afecţiuni metabolice :

- diabet zaharat, colesterol ridicat, alcoolism, tabagism;

- anemie, debilitate, avitaminoze, hipovitaminoze, scorbut;

- refacerea forţelor fizice şi intelectuale, energizare la copii, elevi, studenţi şi bătrâni;

- întărirea sistemului imunitar, prevenirea îmbătrânirii premature.

Afecţiuni oculare: cataractă, glaucom, miopie, astigmatism.

Afecţiuni dermatice :

- arsuri termice şi chimice, plăgi, răni grave, degerături, furuncule, abcese, ascare, iritaţii, psoriazis, zona zoster, ulcere varicoase;

- iradierea pielii, urticarie, prurit, vărsat de vânt, pistrui;

- reumatism, poliartroze, osteoporoză;

- stări alergice, revitalizarea şi întinerirea pielii, stimularea epitelizării ţesuturilor lezate.

Read More

Conferința de la Iași a PĂRINTELUI ZAHARIA, ucenicul Parintelui Sofronie Saharov, de la Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul, ESSEX, susținută joi, 29 septembrie 2011

“Legăturile personale dintre oameni în lumina legăturilor noastre cu Dumnezeu”

partea întâi

partea a doua

Read More

Părintele Sofian Boghiu - despre cuvintele Sfântului Siluan: „Ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui.”

 

Read More

Grupul Lumină Lină: Troparul Sfântului Siluan Athonitul

Read More

LUNA SEPTEMVRIE ÎN 24 DE ZILE - POMENIREA CUVIOSULUI ŞI DE DUMNEZEU PURTĂTORIULUI PĂRINTELUI NOSTRU SILUAN ATHONITUL

 

SINAXAR
Întru această zi, pomenirea Cuviosului şi de Dumnezeu purtătoriului Părintelui nostru,
Siluan Afthonitul, carele s’a nevoit în Sfântul Munte, în Mănăstirea Rusească a Sfântului
Mare Mucenic Panteleimon, şi cu pace s’a săvârşit întru Domnul în anul mântuirii 1938.
Stihuri:
Pre Hristos, pre Carele mai nainte în viaţă l-ai văzut, Siluane,
Pre Acela acuma îl priveşti, dar nu ca prin oglindă.
Se veseleşte cu firea patria ta, Părinte,
Se bucură Afthonul, carele întru Duhul te-a hrănit:
Priimească ceriul pre marele athonit.
Acest Siluan, cetăţean al Ierusalimului Ceresc, ivitu-s’a din cucernici părinţi de pre
pământul Rusiei, în satul numit Şovsk, ţiind de Mitropolia Tambovului. S’a născut
în anul al 1866-lea dela naşterea dupre trup a Cuvântului lui Dumnezeu, şi din
tinereţe a fost chemat la pocăinţă de Însăşi preacântata de-Dumnezeu-Născătoare şi pururea Fecioară Maria. Ajungând cu vârsta la al 27-lea an, părăsit-a grijile lumii, şi întărinduse pre cale cu rugăciunile celui între sfinţi Părintele Ioan din Kronştadt, a ajuns în Grecia, la vestitul Munte al Afthonului, luând asupră-şi jugul cel monahicesc în Mănăstirea
Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitoriu Panteleimon.

Dăruindu-se din tot sufletul lui Dumnezeu, în puţină vreme nu numai a priimit rugăciunea cea neîncetată în dar dela Preasfânta de-Dumnezeu-Născătoare, dar şi negrăitei dumnezeieşti arătări în slavă a Domnului nostru Iisus Hristos s’a învrednicit, în cinstita biserică a Sfântului Proroc Ilie, carea se află în moara zisei Mănăstiri.

Stingându-se însă cel dintâi Har, şi cuprins fiind cel preacuvios de plâns mare, şi de multe ori fiind părăsit de Dumnezeu şi dat ispitirilor vrăjmaşilor celor înţelegători, vreme de  cincisprezece ani urmând paşilor lui Hristos, „cereri şi rugăciuni către Cela ce putea să-l mântuiască pre dânsul din moarte, cu strigare tare şi cu lacrămi aducând” (Evr. 5, 7), învăţat de Dumnezeu fiind (vezi Ioan 6, 45), de Sus a auzit glasul Dătă-toriului de Lege: „Ţine mintea ta în iad, şi nu deznădăjdui”: pre carele păzind ca pre un nemincinos dreptariu, alergat-a în calea lui Antonie, a lui Macarie, a lui Sisoe, a lui Pimen şi a celorlalţi preaslăviţi Dascăli ai pustiei, a cărora măsură şi ale căror dăruiri a atins, arătându-se învăţătoriu apostolicesc şi prorocesc, viu fiind şi dupre moarte.

Lăsat-a şi scrieri pline de Har şi de Duhul Sfânt, pre carile le-a făcut arătate ucenicul şi învăţăcelul lui, Stareţul Sofronie, întemeietoriul şi arhimandritul céii din ostrovul Britaniei mănăstiri a binecredincioşilor orthodocşi. Şi ce nevoie este acì a înmulţi cuvântul pentru atotcuviosul Siluan? Că mai nainte venind acel Avva Sofronie, însemnat-a şi a scris viaţa şi învăţătura Aaceluia pre larg şi cu deamăruntul, la începutul cărţilor dumnezeieştilor şi preadulcilor lui scrieri.

Mutatu-s’a dela moarte la viaţă acest fericit Cuvios Siluan, împlinit în zile dupre Duhul, în luna lui Septemvrie, ziua a 24-a, în anul 1938, împărăţind Domnul nostru Iisus Hristos, Căruia slava şi stăpânirea în vecii vecilor. Amin.

Tot întru această zi, sfânta marea muceniţă şi întocmai cu Apostolii Thecla.

Read More