Postări
Saint Silouan Athonite
“Keep your Mind in Hell and Despair Not”
marți, 19 decembrie 2017
miercuri, 13 septembrie 2017
luni, 4 septembrie 2017
Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși, Iași, 2017 - Cuvântul maicii Siluana Vlad
"Dragi copii, şi voi şi eu suntem în nişte praguri: voi sunteţi în pragul vieţii, iar eu sunt în pragul vieţii de dincolo! Am fost cutremurată de bucurie şi de emoţie citind şi ascultând imnul ITO! Să fie rugăciunea voastră, la care să adăugaţi şi o practică, pentru a împlini dorul sufletului. Aşadar, două lucruri avem de făcut: Paharul mântuirii voi lua şi numele Domnului voi chema!. (...) Să luptaţi ca să câştigaţi această libertate pe care eu am dobândit-o încă din vremea comunismului: Sfânta Împărtăşanie este viaţa mea, este viaţa noastră, Hristos din Sfânta Euharistie este viaţa noastră! Luptaţi împotriva propriilor păcate, împotriva duhului lumii, împotriva glasului celor care ne condamnă şi nu ascultaţi decât atât: «Doamne, pe Tine Te doresc!». Şi mergeţi să vă împărtăşiţi, la Liturghie! Dar nu mergeţi numai de două ori pe an, la Paşti şi la Crăciun... Asta nu înseamnă că suntem vrednici, copii, căci noi avem o singură vrednicie: toţi suntem vrednici de mila lui Dumnezeu! Nu nevrednicia îi împiedică pe oameni să se împărtăşească, ci lenea: ca să ne spovedim, să ne facem canonul, să postim... Copiii mei dragi, vă rog chemaţi numele Domnului şi să ştiţi că dacă trec la cele veşnice, vă iau pe toţi cu mine, în rugăciunile mele! Vă iubesc! Să nu vă temeţi de suferinţă, tinereţea doare! Şi eu am suferit sufleteşte enorm când eram tânără, acum în sfârşit mă odihnesc sufleteşte şi sufăr trupeşte. Ştiţi copii ce sunt ridurile? Sunt crăpăturile lutului, prin care se vede frumuseţea sufletului! Bucurie sfântă!" Maica Siluana Vlad, ITO, 2017, Iași
miercuri, 23 august 2017
sâmbătă, 27 mai 2017
luni, 10 aprilie 2017
"Timpul Smochinelor"
"Să stăm bine, să luăm aminte, să judecăm cu multă chibzuinţă. Pentru nimic în lume să nu primejduim avutul cel mai de preţ – sufletul – oferind Domnului jalnicul, iritantul, netrebnicul spectacol al unor fiinţe refugiate în prostia rea, fudulă, stupidă a legalismului contabilicesc. Contabilitatea, celalalt nume al demonismului, arma perfectă şi statornica metodă de lucru a vrăjmaşului! Să nu plece Hristos de la noi înfometat, însetat, cu inima deşartă şi sufletul mâhnit. Tânărul bogat se îndepărtează trist, dar înţelept este a presupune că, văzându-l cum pleacă, Domnul se va fi îndurerat şi El. Dacă Hristos ne face neasemuita cinste de a ni se adresa, răspunsul nostru fulgerător – neoprindu-se la nimic altceva: real, cuminte, sigur – să fie numai: “Iată-mă, Doamne.” Răspuns neexaltat, neexagerat, străin de orice imprudenţă şi delir, răspuns calm şi stângace, pentru că ştie că realitatea cea mai reală se numeşte Hristos. Hristos acum şi de-a pururi. Hristos “cu timp şi fără timp”. Hristos, deţinătorul cheilor vieţii, Domn al sâmbetei şi al Timpului." (Nicolae Steinhardt)
http://www.nistea.com/steinhardt_timpul_smochinelor.htm
vineri, 7 aprilie 2017
Cum aflam liniștea sufletului într-o societate în plină mișcare?
"... sufletul nu se neliniștește datorită evenimentelor exterioare, ci datorită atitudinii noastre față de ele, datorită gândurilor despre ele. Neliniștea este simțirea sufletului tulburat de sugestiile demonice care se cuibăresc în gândurile noastre, uneori chiar le înlocuiesc. Ca urmare, paza gândurilor, renunțarea la ele este un prim pas către liniștea sufletului." maica Siluana Vlad
Liniștea adevărată a sufletului, numită de Sfinții Părinți isihie, nu poate fi dobândită decât în pustie, fugind de această „societate în plină mișcare”. Astăzi, din câte se pare, sunt tot mai puțini oameni care caută această liniște sufletească, deși, slavă Domnului, încă sunt. Și totuși, iată, un suflet angajat serios în mișcarea acestei lumi își pune întrebarea și, deci, dorește liniște sufletească. Și eu știu din experiență că nu există dorință omenească sănătoasă lipsită de soluții dumnezeiești. Așa că voi încerca să-ți împărtășesc câteva din gândurile pe care le am în inima mea.
Mai întâi, aș vrea să-ți spun că sufletul nu se neliniștește datorită evenimentelor exterioare, ci datorită atitudinii noastre față de ele, datorită gândurilor despre ele. Neliniștea este simțirea sufletului tulburat de sugestiile demonice care se cuibăresc în gândurile noastre, uneori chiar le înlocuiesc. Ca urmare, paza gândurilor, renunțarea la ele este un prim pas către liniștea sufletului.
Al doilea gând este să trăim evenimentele cu rugăciune, cu chemarea lui Dumnezeu, fără să cultivăm atitudinile de ambiție, de concurență. Chiar să renunțăm la îngrijorare. Grijile, spun Sfinții Părinți, sunt o boală gravă a ființei omenești. De aceea și ne îndemnăm la Sfânta Liturghie să lepădăm grijile lumești. Fă acest exercițiu cât mai des posibil: „Doamne, sunt îngrijorată pentru asta, mă lepăd de grija asta, mă încredințez cu totul milostivirii Tale”. În acest fel mintea ți se va limpezi și vei găsi soluții cu adevărat bune și creatoare la problemele tale.
O a treia cale de dobândire a liniștii sufletești este eliminarea gălăgiei. Nu putem elimina gălăgia făcută de ceilalți, dar o putem elimina pe cea pe care o facem sau o acceptăm noi. Astfel: lepădarea vorbirii în deșert, nu mai zic de lepădarea vorbirii de rău care, pe lângă gălăgia vorbelor rostite, produce o gălăgie lăuntrică infernală. Renunțarea la TV, internet cât mai mult posibil. Poți să încerci să scoți total aceste canale de gălăgie din viața ta și vei constata cu uimire că nu-ți este periclitată cariera, dimpotrivă. Bineînțeles, nu mă refer la operațiunile necesare meseriei tale.
O sursă bogată de liniște sufletească este ascultarea cu atenție a celui din fața ta. Învață să asculți în tăcere. Nu te teme, îți va veni și ție rândul să vorbești, dar, când vorbește celălalt, nu vorbi, nu gândi, ci ascultă. Știu că pare imposibil, dar vei vedea că vei reuși și te vei bucura de multă liniște sufletească, dar și de alte daruri încă nebănuite.
De asemenea, o cale - poate cea mai importantă, dar de nepracticat fără practicarea celorlalte - este decuparea din timpul unei zile (24 de ore) a unui timp de tăcere împreună cu Dumnezeu. Poți să începi cu un sfert de oră, dar să fii perseverentă.
Mulțumesc și eu pentru întrebare și preocupare!
Cu rugăciune și binecuvântare,
Maica Siluana
http://www.sfintiiarhangheli.ro/intrebari/20170317/linistea-sufletului-intr-o-societate-plina-miscare
