”Să privim din perspectiva asta, pe cine slujesc eu acum: orgoliul meu sau mântuirea mea? Dacă suntem onești cu noi, Dumnezeu ne descoperă mult mai multe înțelesuri. Repet, a te dumiri înseamnă a te da pe mâna lui Dumnezeu! ”
”Fericirea creștinului nu stă în cum se poartă oamenii cu el, ci înăuntru lui. Bucuria ține de atitudinea mea în fața evenimentului și nu de impactul evenimentului asupra mea! ”
”Pe mine Dumnezeu m-a scos din iad! Și nu cred că m-a scos să râdă de mine, să mă bage la loc, printr-o metodă atât de exterioară mie. Înțelegeți, nimeni nu poate să ne forțeze să ne lepădăm de Hristos înafară de noi, de dorința noastră îndreptată greșit, pofta noastră, neputința noastră de a trăi fără ...”
”Dumnezeu să ne deștepte, adică să ne trezească , să ne dea această capacitate de a-L chema în iadul din noi și să facem porunca pe care ne-a dat-o prin Sfântul Siluan :”Ține-ți mintea în iad și nu deznadăjdui!”.
Merităm iadul nu pentru păcatele noastre ci pentru nesimțirea noastră de a nu-L fi chemat să ne ridice păcatul și să ne vindece! Bucurie Sfântă și pace!”
Conferința ”Creştinismul de azi între confuzie şi dumirire, ” Sibiu, 11 aprilie 2009
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu